smartgeneration.MyForum.ro

altcevanou

1) Dreptu
A. acea rparticular
drept, în c
B. acea raadministr
C. acea radministradministr
2) Faptu
A. este un
pentru a s
B. este o
sociale, f
viaŃa col
C. este un
3) Admin
A. se iden
B. includ
precum s
C. este st
4) Ca ac
A. ansam
autorităŃ
executări
B. activit
de prestaŃ
C. acele a
pe care tr
comunită
5) Activ Nul administramură a drerităŃilor pe cadrul sistemamură a stiinrativ; amură a stiinrativ prin priraŃiei publicul administrn fapt socialsatisface nevactivitate cafiind generat lectivităŃii; n fenomen anistraŃia puntifică cu adde si activitati a altor insttrâns legată dctivitate, admblul activităŃilor publice ii si executartăŃi executivŃie; acŃiuni prinrebuie să o aăŃi, permiŃâvităŃile exec Drept adNOTA – Subrativ reprezptului publiccare le repremului dreptunŃei juridicenŃei juridiceisma normelce.) rativ: l, reprezentânvoi si interesare se realizefie de diviziadministrativublică: dministraŃiatea administrituŃii publicde puterea exdministraŃiaăŃilor juridiccare au ca srea în concreve cu caracten care se orgaadopte persoaându-le sau icutive cu cadministrativbiectele marczintă: c român, forezintă, formeului; e care cercete, care cercelor de drept cnd o activitase ale altor gează si poateiunea socialăv. a de stat; raŃiei publicce; xecutivă si sa publică esce si materiascop satisfacet a legii; er de dispozianizează exeanele fizice interzicânduaracter de prv si stiinta acate cu albastrmată dintr-uează o ramurtează normeletează admincare reglemeate realizată dgrupuri de oae exista numaă a muncii, fce locale, a rse confundă cste formată ale aflate în rerea interesuiŃie si activecutarea legisi persoaneleu-le acestora restaŃie se administratitru sunt valiun grup de noră distinctă dle juridice canistraŃia pubenteazăorgande un grup dameni; ai în cadrul ufie de evenimregiilor autocu aceasta; din: responsabilitului general,ităŃi executii stabilindu-e juridice dinun anumit crealizează:iei 1 de orme juridicde are formeazăblică siabordnizarea si funde oameni unei grupări mente apărutonome, tatea , prin organiztive cu carac-se conduita n cadrul unecomportamencecare, datorăramura drepdează fenomncŃionarea te în zarea cter ei nt social; rită ptului enul
A. prin ac
B. prin emprin fapte
C. de celesi benefic
6) Sunt
A. princip
B. princip
C. princip
7) Princ
A. organe
locale;
B. Guver
C. Guver
tutelă adm
8) Sunt
A. princip
B. princip
C. princip
9) Admi
A. activit
B. activit
realizează
sisteme d
C. activit
activităŃ
sistemul o
sisteme d
îndepline
de autorit
10) Adm
A. privită
de organi
B. este su
în subsidicte administmiterea de aue substanțe se mai multe ciarii prestaŃprincipii alpiul legalităŃpiul ierarhiepiul transparcipiul ierarhele administrrn si ministerrn si autorităŃministrativă.principii alpiul continupiul operativpiul oportuninistraŃia ptatea de orgatatea de orgaă prin sistemde organizaretatea de orgaŃi cu caracterorganelor adde organizareesc activităŃtăŃi adminisministraŃia pă ca sistem, eizare socialăubordonată oiar, puterii erative; utorizaŃii, asi operaŃiunori pe baza uŃiilor. e administrŃii contractei autorităŃilrenŃei decizhiei este expraŃiei publire, în cadrul ăŃi ale admin e administrităŃii; vităŃii; nităŃii; publică esteanizare a exeanizare a exemul organeloe a puterii stanizare a exer dispozitiv sdministraŃiee a puterii stŃi de interes pstrative. publică: este organizaă a societăŃiorganizatoricexecutive; avize, certifini administraunor contracraŃiei publielor negocialor si actelorzionale; presia raporce centrale sunor raportunistraŃiei puraŃiei publi: ecutării si deecutării si deor administraatului, precuecutării si desi prestator, ei publice, daatului, precupublic si carată si funcŃi globale; c si funcŃioncate, adeverative, pe bazacte negociateice: ate cu beneficr administratrturilor stabsi organele auri de subordublice, în cadice: e executare în executare înaŃiei publiceum si prin un executare înactivitate caar, în subsidum si prin unre, în aceste îionează în cnal, în princirinŃe, diploma si în execue încheiate dciarii servicitiv-fiscale; bilite între:administraŃidonare; drul unor rapn concret a ln concret a le si prin organele organizan concret a lare se realizeiar, si prin onele organizaîmprejurări, adrul unui mipal, puterii me, atestate,eutarea legii. deautorităŃiliilor publiceiei publice porturi de legii; egii, care se ane aflate în aŃii particulegii, prin ează, în princorgane aflate aŃii particuldobândesc cmacrosistem legiuitoare setc., precumle administra; alte lare; cipal, prin în alte lare care calitatea si, m si ative
C. manife
dispoziŃ
11) Rela
următoar
A. mediu
care este
mediul so
B. între s
raporturi
publice si
C. sociab
permeabi
12) Rela
următoa
A. mediu
B. adminprincipal,
C. sistemParlamen
13) Rela
următoa
A. între s
speciale;
B. în statadministr
C. în stat
mediul po
14) Rela
următoa
estă influenŃie si prin acŃaŃia dintre mele: ul social manobligat să seocial; istemul admsociale speci a mediului bilitatea sisteilitatea sistemaŃia dintrearele: ul politic connistraŃia pub, puterii legimul administrnt si în care saŃia dintrearele: sistemul admele cu sistemraŃiei publicele democraolitic are relaŃia dintrearele: Ńă asupra mŃiuni cu carmediul socianifestă influee adapteze pministraŃiei pciale, care prsocial. emului adminmului faŃă de mediul polnstituie o dimblică este subiuitoare si, suraŃiei publicsunt încorpore mediul polministraŃiei pm de guvernăce este suboratice, bazate aŃii directe e mediul polmediului sociaracter prestatal si sistemulenŃă asupra ermanent la publice si sisroduc o influnistraŃiei pude stimulii trlitic si sistemmensiune esebordonată, dubsecvent, pce acŃionearate valorilelitic si sistempublice si paământ bazaterdonat structpe regimuri cu sistemul litic si sistemal, prin acŃitor de servicl administraŃsistemului acircumstanŃstemul sociauenŃare reciublice este dransmisi de mmul adminisenŃială a admdin punct de vputerii execuză pe baza s politice; mul adminisartidele polite pe existenŃtural si funcŃpolitice cu madministraŃmul adminisiuni cu caracii. Ńiei publiceadministraŃiŃele în contial global se siprocă a sistedeterminată dmediul sociastraŃiei pubministraŃieivedere organutive; i pentru exestraŃiei pubtice nu existăŃa unui singŃional partimai numeroase paŃiei publice.straŃiei pubcter de se caracteriiei publice, inuă transforstabilesc emului admide al. blice se carai publice; nizatoric si fcutarea legilblice se caraă relaŃii gur partid podului politicartide, blice se caraizează prin rmare din nistraŃiei acterizează pfuncŃional, lor adoptate acterizează politic, sistemuc respectiv; acterizează pprin în de prin ul prin
A. funcŃdeconcenpersoane
B. oamen
pe care si
exemplu,
C. sistem
relaŃii cu
sociale si
15) Rela
următoa
A. sistem
realizează
B. toate aexpresia
C. înfiinŃse face do
16) Dre
A. o ramu
B. o ramu
C. o ramude exerci
17) Relacaracteri
A. dreptu
B. stiinŃ
administr
C. între dîntre drep
18) Prin
A. princip
B. princip
C. principŃiile de demnntrate din uniagreate de pnii politici suistemul adm, proiectele dmul administru grupurile dindicale, patraŃia dintrearele: mul administră dreptul si jacŃiunile casi instrumenŃarea, organoar în conforeptul adminură distinctăură a stiinŃeură a stiinŃetare a compeaŃia dintreizează prin ul administraa administraraŃiei publicdreptul adminptul public sincipiul fundpiul legalităŃpiul organizăpiul realizărinitate publicităŃile admipartidul aflatunt cei care aministraŃiei lde legi sau draŃiei publicde presiune, ronale, confee mediul jurraŃiei publicjustiŃia; re formează ntul acesteia;nizarea si funrmitate cu lenistrativ esteă de drept; ei juridice caei juridice caetenŃei cu ce stiinŃa admurmătoarelativ nu are unaŃiei se preoce, folosind nistrativ si si dreptul privdamental al Ńii; ării ierarhiceii programulă din ministeinistrativ-tert la guvernarau competene ia pentru rde ordonanŃece nu are comca elementefesionale sauridic si sistemce este instruactivitatea a; ncŃionarea segea. e: are cerceteazare cerceteazcare au fost îministraŃiele aspecte:n obiect de cocupă la modrezultatele otiinŃa adminvat, între admadministrae; lui de Guverere si cele deritoriale suntre; nŃa de a elabrestructuraree. mpetenŃa sie ale sistemuu ale minoritămul adminiumentul cu aadministraŃstructurilor dză normele dză normele dînvestite orgei si stiinŃa cercetare disdul general sobŃinute de nistraŃiei exministraŃia aŃiei publicrnare. e conducere t ocupate de bora proiectea puterii exei capacitatealui politic, căŃilor naŃiostraŃiei pubajutorul căruiei publice sdin sistemul dreptului admde drept care anelle admindreptului atinct faŃă dsi de dreptul stiinŃele jurxistă o relaŃpublică si ade este: a serviciiloroameni polie de decizii ecutive, cuma de a intra încum sunt gruonale. blice se carauia se se întemeiazăadministraŃministrativ; se referă si nistraŃiei puadministratie stiinŃa adaplicabil ridice; Ńie similară cdministraŃiar publice itici sau de m ar fi, de n upările acterizează ă pe lege, fiiŃiei ministerla modalităŃublice. iv se dministraŃieicelei existena privată. prin ind riale Ńile i; nte
19) Sun
A. normeadministradministr
B. normecompetenadministrprin care
C. normestructurilfuncŃion
20) Sun
A. decret
B. ordine
C. doctrin
21) Sun
A. hotărâadministrjudeŃene
B. Consti
C. contra
22) Rap
A. acele formeazănumai în
B. acele rformează
C. acele radministrconcret a
23) Rapnt norme jure care reglemraŃiei publicrativ; ele care reglenŃei organelrativ, contracse realizeazele care regleor care compnarea lor etc.nt izvoare ditele prezidenele emise de na si jurisprunt izvoare alârile, deciziilraŃiei publice, primarii; ituŃia; actele adminiporturile derelaŃii sociă în legătură activitatea orelaŃii sociaă în legătură relaŃii sociarativ, în speca legii. porturile deridice care fmentează statce, răspundeementează relor administrctul adminisză executareaementează repun sistemu. irecte si indnŃiale; sefii serviciiudenŃa. le dreptuluile si dispoziŃce locale: coistrative. e drept admale, supuse rcu organizarorganelor adale, supuse recu organizarale, supuse recial, care se fe drept admformează ratutul funcŃierea administelaŃiile sociraŃiei publitrativ, operaa în concret aelaŃiile socil administraŃdirecte ale dilor publice i administraŃiile adoptaonsiliile judeinistrativ sureglementărirea executărdministraŃieieglementărilrea executăreglementărilformează în inistrativ seamura dreponarilor pubtrativă a periale care se fce si formeleaŃiunile adma legii; iale referitoaŃiei publicereptului admdeconcentraativ: te si, respectŃene, consiunt: ilor normelorii si executai publice; lor normelorrii si executalor normelorlegătură cu e stabilesc:ptului adminblici, răspundsoanei fiziceformează în ce de activitaministrative sare la înfiinŃe, raporturileministrativate în unităŃtiv, emise deliile locale, por dreptului aarea în concrr dreptului adarea în concrr dreptului, îorganizarea nistrativ: derea autorite si juridice scadrul exercate acestora:si operaŃiunŃarea si orgae dintre acest: Ńile administre către autorpresedinŃii administrativret a legii si sdministrativret a legii; în general, siexecutării stăŃilor sau contencicitării actul nile materialeanizarea te structuri, rativ-teritoriităŃile consiliilor v, care se se stabilesc , care se i a dreptului i executareaiosul e iale; a în
A. numai
B. în acti
altor auto
judecător
C. numai
24) Sun
a) subiect
b) obiectu
c) norma
25) Înto
A. fie un
B. fie un
C. fie o p
26) Com
A. are car
B. se exe
administr
C. nu rep
temeiul tr
27) Com
A. care re
B. care re
C. pe car
administr
28) Com
A. compe
B. rationa
C. compe
i în activitatevitatea organorităŃi publiresti ori în doi în domeniunt elemente tele raportulul raportuluijuridică. otdeauna, uorgan al admfuncŃionar persoană fizimpetenŃa oracter permarcită în modraŃiei publicprezintă o facragerii la răsmpetenŃa gevine Guverevine Parlame o autoritatraŃiei publicmpetenŃa eetenŃa mateae materiae, etenŃa mateea organelornelor adminice, cum sunomeniul de aul de activitatale raportului; i; nul dintre sministraŃieipublic; că sau juridiorganelor adanent, legal sd continuu înce căruia i-a cultate, ci o ospundere a ogenerală a onului; mentului; e administrace. ste de trei ferială, comperationae locrială, comper administraŃistraŃiei pubnt organele puactivitate al ute al instituŃurilor de dresubiectele rai publice; ică. dministraŃisi obligatoriun perioada defost conferiobligaŃie a organului admrganelor adativă o are înfeluri: etenŃa teritoci si rationaeetenŃa teritoŃiei publice;blice si în douterii legislaunor instituŃŃii publice sept administaportului deiei publice:u; e funcŃionarită; cărei neîndeministraŃieidministraŃin toate domeorială si com temporis; orială si com; omeniul de aative, organeŃii publice sau de interestrativ: e drept admre a organulueplinire consi publice. iei publice eniile de activmpetenŃa temmpetenŃa speactivitate al ele autorităŃsau de interes public. ministrativ eui stituie este acea comvitate ale mporală; ecială. Ńii s public. este: mpetenŃă:
29) Sun
a) raportu
b) raportu
c) raportu
30) Sun
a) raportu
b) raportu
c) raportu
31) Cea
a) catego
b) catego
administr
c) catego
administr
32) Pe bpublice:
A. pot sta
juridic ad
B. pot sta
juridic ad
C. au facu
le revin în
33) Sun
A. raportu
B. raportu
publice, p
realiza ac
executare
C. raportu
publice la
nt raporturiurile care se urile de subourile de partint categorii durile de partiurile de colaurile de utiliza mai des întria raporturioria raporturiraŃiei publicria raporturiraŃiei publicbaza compeabili, în moddministrativ,abili, în moddministrativ,ultatea de a n vederea sant raporturiurile juridiceurile juridicepe baza si înctivităŃi cu cea prestaŃiilurile juridicea câștigarea ii de drept adnasc în cadrordonare ieraicipare. de raporturicipare; aborare; zare a servictâlnită categilor juridice dilor juridice ce; ilor juridice dce. etenŃei ce led unilateral, d aflate în afad unilateral, o aflate în afaaprecia cu patisfacerii dei juridice dee de folosiree administran executarea caracter de plor respective de colaborinteresului sdministrativrul sistemuluarhică; ri de drept aciilor publicegorie de rapde subordonde participarde subordone-a fost confdrepturi pentara sistemuluobligaŃii peara sistemuluprivire la opoepline a intere drept adme a serviciilorative în cadrulegii, acŃionprestaŃie, iae; are si participecific al pav: ui administraadministrate. porturi jurinare ierarhicăre si colabornare a particuferită prin ltru celelalte ui administrantru celelaltui administraortunitatea înresului publiministrativ:r publice; ul cărora orgnează ca serar subiectele ipare a organarticularilor.aŃiei publicetiv: dice de drepă; rare a organeularilor faŃăege, autoritsubiecte aleaŃiei publicte subiecte alaŃiei publicndeplinirii atc. ganele adminvicii publicepasive au drnelor adminie; pt administelor ă de organeletăŃile admine raportului e; le raportuluie; tribuŃiilor cnistraŃiei e înfiinŃate preptul să preistraŃiei rativ este:e nistraŃiei i e pentru a tindă
34) Adm
A. totalita
legii în ce
B. totalita
legii în do
hotărâre a
C. totalita
vedere al
35) Sun
A. Guver
B. minist
C. organe
36) NoŃ
A. în sen
autoritate
B. desem
personali
C. nu des
ministeru
37) Inst
A. reprez
înzestrată
acesteia,
sa de folo
efective a
B. este si
public ad
C. are dre
de interes
38) Inst
ministraŃiaatea acŃiuniele mai diveatea acŃiuniomenii ale va Guvernuluatea organel competenŃnt organe alernul; terele; ele de speciaŃiunea de os restrictiv, ee publică; mnează, în senitatea juridicsemnează orgului, ca organtituŃia publzintă o colectă cu mijloaceprecum si cuosinŃă, necea legii; nonimă cu sdministrativ; ept scop ca, s public. tituŃiile puba publică însilor de organrse domenii ilor de organvieŃii socialeui; or si instituŃŃelor, funcŃie administralitate subordrgan al admeste sinonimns larg, persă, ca structuganele colegn consultativlică: tivitate umane materii su personalitaesare pentru serviciul pubprin aplicareblice: seamnă: nizare a execale vieŃii snizare a exece a căror regŃiilor adminional si teritoraŃiei publidonate GuveministraŃieimă cu noŃiunsonalul, mijlouri componengiale de condv. nă constituitsi financiare,ate juridică sa putea acŃblic legislativea legii, să secutării si de eociale; cutării si de eglementare senistrative, strorial; ce: ernului sau mi publice: nea de organoacele maternte ale unei sducere a mintă pe baza si , reprezentânsi competenŃŃiona în vedev, serviciul pe obŃină satexecutare înexecutare în e realizează ructurate dinministerelor.n de conduceriale si finanstructuri admnisterelor si npentru execnd capitalul Ńă, reprezenerea organizăpublic judicitisfacerea cen concret a concret a exclusiv prin punct de ere si cu aceenciare si ministrative; nici colegiulcutarea legii,social al ntând capacitării executărar sau servicerinŃelor socin ea de l tatea rii ciul ciale
A. sunt id
publice;
B. funcŃ
legislativ
C. au resu
natura jur
39) Per
A. calitat
B. compe
normativ
C. capital
dispoziŃ
40) Din
A. demni
B. funcŃ
execuŃie
C. person
41) Sun
A. clădiri
B. mijloa
C. rechiz
42) Mijla caz:
A. regimu
B. regimu
C. regimu
între adm
43) Res
A. din reŃ
dispuse îndentice, din pŃionează nu nve si puterii jurse umane, ridică a activformanŃeletea oameniloetenŃa si atrsubsecvent lul social iniie de către stn personalulitari sau înalŃŃionari cu fune; nal contractunt mijloace mile în care acacele auto; itele, calculaloacelor maul juridic deul juridic de ul mixt de drministraŃie ssursele finanŃinerea, potn cadrul actipunct de vednumai în cadudecătoresticare reprezivităŃii pe cae componentelor or care formeribuŃiile spede organizariŃial, constittat. l organelor aŃi funcŃionncŃii publicual. materiale alcestea îsi au atoarele. ateriale ale o drept publicdrept comunrept public-pi cei adminisnciare extratrivit legii, a ivităŃii lor sdere al noŃiudrul adminisi; intă elementare o desfăsoadministraează personaecifice care lre si funcŃiotuit din resuradministraŃnari asimilaŃce de deciziele organelorsediile; organelor ac; n; privat specifstraŃi. abugetare alunei cote prspecifice; unii, cu orgatraŃiei publtul cel mai imoară; aŃiei publicealul acestorale sunt confeonare; rsele materiaŃiei publiceŃi ai acestore si funcŃionr administraadministraŃfic raporturille organelorrocentuale danele adminilice, ci si în cmportant, inde sunt în dira; erite de lege ale si financie pot face paa; nari cu funŃaŃiei publicŃiei publice or juridice cr administrain amenzile istraŃiei cadrul puteridiferent de rectă legătusi de actul iare puse la arte: ii publice dece: li se poate acare iau nasteaŃiei publicsi confiscăriii ură cu: e aplica, de laere ce pot proveile a caz eni:
B. de la b
destinate
C. din pre
44) Com
A. acel el
supremă
B. acel el
administr
C. acel el
raportat e
45) Potrîn vedererepartiza
A. acte ad
B. operaŃ
C. operaŃ
46) Com
A. ansam
baza si în
simple op
B. ansam
baza si în
individua
C. ansam
acŃiona p
47) Atr
A. operaŃ
organului
B. învesti
C. dreptu
bugetul de stfuncŃionărestaŃiile reampetenŃa olement definîn domeniullement definrativ, pe bazlement definexclusiv la nrivit compeea îndepliniate, realizeadministrativŃii administrŃii materialempetenŃa omblul atribuŃn executarea peraŃii matemblul atribuŃn executarea al, constând îmblul atribuŃpe baza si înibuŃia pubŃiunea admii administraŃirea legală cul de a lua o tat, în complii instituŃieializate prin aorganelor adnitoriu, care l specific de nitoriu, care la si în execunitoriu, care lnecesitatea saetenŃei careirii sarciniloază: e; rative cu care. organelor adŃiilor publicelegii, efectueriale; Ńiilor publicelegii, efectuîn acte admiŃiilor publicen executarea lică este definistrativă prŃiei publiceu anumite pranumită decletarea fondui publice în ractivităŃi cudministraŃile dă dreptulactivitate; le dă dreptulutarea legii;le dă dreptulatisfacerii dee le este acoror pentru caracter normadministraŃie conferite auând acte adme conferite auând operaŃinistrative si/e si private clegii. finită ca fiinrin a cărei îne; rerogative; cizie si obligurilor, constiraport cu dou caracter ecoiei publice el de a acŃionl de a acŃionl de a acŃionepline a interrdată prin lare au fost îativ sau indiviei publice eacestora de leministrative,acestora de leii administra/sau simple conferite acend: ndeplinire seaŃia de a faituite din taxmeniul speconomic. este: na în regim na în regim dna în regim dresului publilege, organeînfiinŃate savidual; este: ege pentru a , operaŃii adege pentru a ative cu caraoperaŃii maestora de legee realizează cace acest lucrxe si impozitcific de activde autoritatede drept de drept pubic general. ele administau care le-aacŃiona pe dministrativeacŃiona pe acter normatiateriale; e pentru a competenŃaru. te, itate; e blic, traŃiei publau fost e si/sau iv sau a lice,
48) Cap
A. aptitud
executare
B. compe
C. dreptu
raporturil
49) Sunpublice:
A. existen
structură
care să-i p
B. un pat
altor pers
expresie
C. un anu
guvernăm
50) Sun
A. institu
de credite
comunită
B. organe
propriu si
C. organe
dispună i
51) În c
A. lipsa c
juridice a
B. lipsa c
juridice în
C. lipsa c
juridice în
52) Poa
pacitatea dedinea organeea legii; etenŃa de a ul pe care îl ale de drept ant elemente nŃa unui cointernă, orgpermită să ptrimoniu prosoane juridiceste persoanumit scop, înmânt, în rapont persoane uŃiile publicele bugetare ăŃii locale; ele centrale si dreptul să dele puterii dendependent cazul organecalităŃii de satât în dreptucalităŃii de sn dreptul admcalităŃii de sn dreptul conate să aibă ce drept admelor adminisface acte admau organele aadministrativconstitutiveolectiv cu o oane de conduparticipe la rapriu, constânce, cum ar fi sina juridică; n acord cu inort cu care sejuridice: ce, care au unacordate exsi locale ale dispună indee stat, care ade creditele elor adminisubiect de drul constituŃisubiect de drministrativ, subiect de drnstituŃionalcapacitate deministrativ retraŃiei publministrativeadministraŃv. e ale personorganizare deucere, compaporturile jund în capitali de cel al penteresele gene defineste can plan de chclusiv în vedadministraŃependent de au un plan debugetare acistraŃiei purept civil atrional cât si înrept civil atradar nu si în rept civil nu l sau în drepe drept admeprezintă: lice de a acŃ; Ńiei publice dalităŃii jure sine stătătopetenŃa acesuridice ; lul social iniŃersoanelor cenerale ale parapacitatea saeltuieli propderea satisfaŃiei, care au creditele bue cheltuieli pcordate. blice: age, în mod n dreptul admage, în mod dreptul consechivaleazătul administministrativ:Ńiona pe bazde a participaidice a orgaoare, ceea cestora, modul Ńial, deosebe formează crtidului de a juridică. priu si dreptuacerii interesuun plan de cgetare acordpropriu si drenecesar, lipministrativ;necesar, lipsstituŃional;ă cu lipsa unetrativ. a si în a la anelor admie înseamnă ode reorganibit de cel al colectivul a cul să dispunăului general cheltuieli date; eptul să sa capacităŃsa capacităŃei capacităŃinistraŃiei o zare, etc., cărui ă al Ńii Ńii Ńi
A. un org
B. un org
alocaŃiil
C. un org
calitatea d
53) Poa
A. un org
a dispune
B. un org
C. un org
dreptul d
54) Poa
A. un org
a dispune
B. un org
dreptul d
C. un org
55) Org
A. decizi
B. actul d
C. actul d
executivă
56) Orgadminist
A. au, în
B. pot int
competen
C. pot să
emis ori e
57) Estegan al admingan al adminle bugetare agan al adminde persoană ate intra în rgan al admine autonom degan al admingan al admine a dispune aate intra în rgan al admine autonom degan al admine a conține agan al adminganele admie a organulude dispoziŃide dispoziŃiă sau judecătganele si auttrativă: mod necesatra în raportunŃa lor legalparticipe în erau obligatee element conistraŃiei lipnistraŃiei lipacordate; nistraŃiei, chjuridică. raporturi junistraŃiei pue alocaŃiile nistraŃiei pubnistraŃiei pubautonom de raporturi junistraŃiei pue alocaŃiile nistraŃiei pubautonom de nistraŃiei pubinistraŃiei dui de conducie al organulie al puterii dtorească. torităŃile ar, si personauri juridice înlă; proces în lee să le emităomponent opsit de un bugsit de dreptuhiar dacă, dinuridice de dublice care nubugetare acblice care arblice care aralocaŃiile buridice de dublice care nubugetare acblice care aralocaŃiile bblice care arde stat se înere, numit dui competendin care facedministraŃalitate juridicn funcŃie degătură cu acă si au refuzaobligatoriu aget propriu;ul de a dispun punct de verept civil: u are buget pordate; re personalitare buget propbugetare acorept adminiu are buget pordate; re buget propbugetare acore personalitafiinŃează pde organul ient al puterii se parte, respeŃiei publice ccă civilă; e atribuŃiilectele adminisat în mod nejal organelorune independedere civil, npropriu si nicate juridică;priu sau, cel rdate. istrativ: propriu si nicpriu sau, cel rdate; ate juridică.prin: rarhic supersau administectiv legislatcare au cape care formestrative pe cajustificat să r administradent de nu are ci dreptul depuŃin, ci dreptul depuŃin, ior; traŃiei; tivă, pacitate juriază are le-au o facă. aŃiei publice e dică ce:
A. capaci
B. person
C. compe
58) Stru
A. reprez
B. este fo
persoane
scopul re
C. constă
internă a
59) Stru
A. reprez
formate î
activitate
B. exprim
administr
C. exprim
ale aceste
60) Prin
A. clasifi
în raza că
B. temeiu
organe lo
C. organi
unităŃilo
61) Prin
A. îndato
fixate în l
B. îndato
programu
C. ansam
consacratitatea juridicnalitatea jurietenŃa. uctura orgazintă organigormată din counite sub o alizării eficiă în dispuneracestui orgauctura funczintă organizîn raport cu dea; mă numărul draŃiei publicmă repartizareia si în rapon structură icarea organeăreia îsi au sul de drept aocale si autorizarea sistemor administran sarcinile soririle ce revilegi de cătreoririle ce reviului de guvermblul necesităte prin normcă de drept cdică; anizatorică agrama acestuompartimentcomandă uniente a atriburea relaŃionaan. cŃională a szarea adminidomeniile si de organe dice; rea sarcinilorort de subiecteritorială aelor adminisediul; l împărŃirii rităŃi autonomului adminiativ-teritoriasistemului ain sistemulue puterea polin sistemulurnare; ăŃilor sociame juridice, fuivil; a unui organui organ; tele acestui onică, alcătuituŃiilor stabială a comparistemului adstraŃiei pubsectoarele diferite cărorr administraŃtele de drepta sistemuluistraŃiei publorganelor adome; istraŃiei puble. administraŃui administraitică; i administraŃale, obiectiv dundamentânn al adminiorgan, care se în raport clite; rtimentelor cdministraŃblice într-un de activitate ra li s-au încŃiei publicet subordonati administralice în funcŃdministraŃiblice în raporŃiei publice aŃiei publiceŃiei publicedeterminate,d raŃiunea distraŃiei pusunt grupuri u competenŃcare formeazŃiei publice:sistem constîn care îsi decredinŃat sare pe elementte. aŃiei publicŃie de unitatei publice înrt cu teritoriuse înŃeleg:e în realizaree în realizare, evaluate pode a fi a acesblice: compacte dŃele acestorză structura truit din orgaesfăsoară rcinile ele componece se înŃeletea administrn organe cenul statului siea scopurile ea olitic si stui sistem. de ra în ane ente ge: rativteritoriatrale, i al ală
62) Sar
A. derivă
societăŃi
B. presup
documen
C. au ca s
sistemulu
63) Adm
A. este fo
realizate
B. prin ac
general a
C. este co
si activită
77) Sun
A. criteriu
B. criteriu
C. criteriu
78) Potr
A. Parlam
B. organe
C. Parlam
79) Atr
A. legifer
B. domen
C. condu
80) Atr
cinile de conă din funcŃiaii; pun o înșiruire înntare, de planspecific realui administraministraŃiaormată din ande autorităŃctivităŃile pal colectivităŃonstituită dinăŃilor execunt criterii deul teritorial; ul sursei mijul funcŃionrivit criteriument, Guverne centrale si ment, GuvernibuŃiile genrarea; niul politicii cerea servicibuŃiile Prenducere si oa puterii de sntreagă de sanificare, de dizarea acŃiuaŃiei publicea publică în nsamblul acŃilor publicepe care le reaŃii, prin orgn ansamblul utive cu carae organizarejloacelor maal. ului teritorin, ministere,organe localn, ministere nerale ale Pexterne; iilor publiceesedintelui Rorganizare astat de a reglarcini de predecizie si de unilor cu care organizeazaccepŃiunetelor juridicee centrale si lalizează, are ganizarea exeactivităŃiloacter de preste a sistemulateriale si resial, organele, instituŃii ple; si autorităŃiPresedintelue deconcentraRomâniei cale sistemullementa actiegătire a acŃcontrol; racter dispozză executareaea de activite si operaŃilocale; drept scop secutării si exor executive taŃie. ui organelosurselor finane administrapublice si seri ale adminisi României ate ale minisa sef al Exelui administvitatea memŃiunilor, de izitiv prin carea si executartate: unilor tehnicsatisfacerea ixecutarea în cu caracter dr administrnciare; aŃiei publicrvicii publicestraŃie publprivesc: sterelor. ecutivului prtraŃiei publmbrilor informare si e structurile rea în concreco-materialeinteresului concret a legde dispoziŃiraŃiei publice se împarte; lice. rivesc: lice: et a legii. e gii; ie ice: t în:
A. desem
B. desem
Parlamen
C. revoca
81) Atr
A. consul
deosebită
B. declar
excepŃio
C. înfiinŃ
82) Pre
A. acte po
B. decret
C. decret
83) Pot care priv
A. desem
B. numire
C. aplicar
în cazul î
84) Guv
A. o insti
B. o insti
C. o insti
85) Guv
A. sarcin
B. sarcini
C. sarcini
mnarea candimnarea membnt; area si numiribuŃiile Preltarea Guveră; area mobilizonale, ulterioŃarea, desfiisedintele Roolitice si acte; e cu caracterfi atacate învesc: mnarea candiea Guvernulrea regimuluîn care au fovernul este:ituŃie politictuŃie admintuŃie politicvernul îndepi naŃionale;ile de interesi de conducedaŃilor pentbrilor Guvernrea unor memesedintelui Rrnului cu privzării parŃialoară a ParlaminŃarea sau omâniei emtele juridice;r normativ sn contenciosdatului pentrlui sau a unoui stării de răst emise cu e că; nistrativă; că a puterii eplineste: ; s local, în unere si organiztru funcŃiilenului pe bazmbri ai GuvRomâniei cvire la proble sau totale, mentului; schimbarea mite: i decrete cu s administrru funcŃia dor membri aiăzboi, al stărexces de putexecutive. nităŃile admzare. e de ministruza votului deernului, în ca sef al Exeleme urgentecu aprobarerangului miscaracter indativ decretede prim-mini Guvernuluirii de asediu tere. ministrativ-teu; e încredere acaz de remanecutivului pre si de imporea prealabilăsiunilor dipldividual. ele emise deistru; i în caz de resau al stării ritoriale; cordat de niere. rivesc: rtanŃă ă sau, în cazuomatice. e Presedinteemaniere; de urgenŃăuri ele Românieă, ei
86) Sun
A. atribuŃ
B. atribuŃ
subordon
C. realiza
87) Sun
A. poate
subordine
B. exercit
prin prefe
C. contrle
88) Lim
A. durata
B. adopta
C. organi
89) Guv
A. validă
moment î
constituŃ
B. consta
C. validă
90) Guv
A. primu
B. primul
organică;
C. primul
91) Fun
A. exercint categorii dŃiile privindŃiile privindnată direct saarea politiciint atributii aînfiinŃa, cuea sa, necesată un controecŃi; ează activitamita maximăa mandatuluiarea unei moizarea alegervernul îsi exării mandatelîn care se coŃional si reguatării rezultatrii alegerilorvernul este al-ministru, ml-ministru, m; l-ministru sincŃia de meitarea funcŃide atributii d conduceread conducereaau indirect; interne si exale Guvernuu avizul CurŃare realizăriil de tutelă asatea organeloă a mandatui ParlamentuoŃiuni de cerilor generalexercită manlor deputaŃionsideră că Pulamentar; telor alegerilr parlamentaalcătuit dinministri si alŃministri, secri ministri. embru al Guiei de deputaale Guverna generală a a generală a xterne a Ńărului: Ńii de Consti sarcinilor ssupra autoritor administraului Guvernului; nzură; e pentru Camndatul până ilor si senatoParlamentul plor pentru Care generale.n: Ńi membri sretari de stat uvernului esat sau senatonului: administraŃadministraŃrii. ituŃionale, oale; tăŃilor admiaŃiei publicnului este damera Deputala data: orilor de fiecpoate funcŃamera Depu stabiliŃi prinsi alŃi memste incompaor; Ńiei publice Ńiei ministerorgane de spinistraŃiei pe centrale auată de: aŃilor si Sencare cameră îŃiona din punutaŃilor si Sen lege organimbri stabiliŃatibilă cu: locale; riale pecialitate, înpublice localutonome. nat. în parte, nct de vedereenat; ică; Ńi prin lege n e, e
B. exercit
organizaŃ
C. exercit
în acordu
92) Man
A. în urm
B. în urm
C. în urmpoziŃia î
93) Act
A. prin co
B. cu maj
Românie
C. cu vot
privesc o
94) Cvo
A. majori
B. majori
C. toŃi m
95) Guv
A. acte po
B. acte ju
C. hotărâ
96) Pe b
A. acte no
activitate
B. acte ad
C. acte ad
tarea unei fuŃiilor cu scotarea unei fuurile si convendatului dema demisiei; ma pierderii dma unei moŃîn sensul retrele Guvernuonsensul mejoritate califi; tul a 2/3 din rdinea publiorumul neceitatea calificitatea membmembrii Guvvernul poatolitice; uridice; âri si ordonanbaza si în exormative de e; dministrativedministrativeuncŃii de repop comercialuncŃii publienŃiile la cae penis aldrepturilor elŃiuni simple ragerii încredului se adopembrilor prezficată, în caznumărul meică si siguranesar pentru cată a membrrilor; vernului. e adopta: nŃe, simple xecutarea lereglementare cu caractere cu caracterprezentare pl; ce în serviciare România l Guvernululectorale; care a vizat derii acordatptă: zenŃi ai Guvzul participărembrilor GuvnŃa naŃionasedinŃele Grilor; sau de urgenegii Guvernure a relaŃiilor normativ;r individual.profesională iul unei orgaeste parte. ui înceteazăactivitatea ate cu ocazia vernului; rii la sedinŃvernului, în cală. Guvernului nŃă ul adoptă:or sociale disalarizată înanizaŃii străiă: acestuia, iar Pvotului de înă a Presedincazul acteloreste reprezn diverse don cadrul ine prevăzutParlamentulnvestitură. ntelui r care zentat de: omenii de te si-a exprimaat
97) Pro
A. minist
B. prefec
C. consili
98) Org
A. compe
B. person
C. capaci
99) Din
A. compa
B. compa
C. compa
101) Au
A. prin ho
B. prin ho
local sau
C. prin le
102) In
A. în coo
B. sub co
C. în afar
cazul Con
103) Ac
A. sunt su
B. pot fi s
C. pot fi a
autonomeoiectele de htere; cturi; iile judeŃenganele de spetenŃă matenalitate juriditatea juridicn structura oartimentele dartimentele fartimentele autorităŃile otărâre a Guotărâre a conjudeŃean; ege organicănstituŃiile aordonarea Guontrolul exerra unui contrnsiliului Supctele adminustrase contrsustrase, uneanulate de aue emitente. otărâri si dene si consiliilpecialitate alerială specialdică; că de drept adorganizatorde specialitafuncŃionale;auxiliare. administratuvernului; nsiliului loca. utonome aleuvernului, rcitat prin divrol constituŃperior al Magnistrative adrolului Guveeori, oricăreiutoritatea iere ordonanŃle locale, în le administrlizată; dministrativică a ministate; ; tive autonomal sau judeŃe administrverse forme Ńional reglemgistraturii. doptate sau eernului; i configurații de corarhic superiŃe supuse adnume propriraŃiei publiv; terelor fac pme se pot înŃean în raporraŃiei publide Parlamenmentat în moemise de insontrol; ioară instituŃdoptării Guiu. ice centraleparte: nfiinŃa: rt cu interesuce centrale nt ; od expres, custituŃiile adŃiei adminisuvernului poe se caracterul public, îsi desfăsoaum este dministrativstrative ot fi iniŃiaterizează prinară activitatve autonomee de: n: tea: e:
104) Su
A. Avoca
B. Curtea
C. Consil
105) In
A. un org
B. un org
teritorială
C. o insti
unitatea a
106) Pr
A. de Gu
B. la prop
C. cu con
107) In
A. potriv
Administ
B. potrivi
publice lo
C. potrivi
108) Pr
A. înalŃi
B. persoa
C. person
109) PecondiŃia
A. să aibă
B. să aibă
C. să fi ab
organizatunt autorităatul Poporulua ConstituŃiliul NaŃionanstituŃia prgan al admingan unipersoă limitată la tuŃie adminadministrativrefectul esteuvern; punerea Minnsultarea parnstituŃia prit principiulutraŃiei si Intit principiuluocale; it principiulurefectul si suilor funcŃionanelor care onalului autorentru a ocupa: ă vârsta de că o vechime bsolvit progrte, după caz,ăŃi administui; ională; al pentru Coefectului estnistraŃiei punal al adminunitatea admnistrativă autv-teritorială e numit: nisterului Adrtidelor politefectului îsiui subordonăternelor; ui autonomieui legalităŃiubprefectulnari publici;ocupă funcŃrităŃilor admpa funcŃia cel puŃin 30în specialitarame de form, de Institututrative autoombaterea Dite: ublice locale;nistraŃiei miministrativ-tetonomă, avânîn care îsi dedministraŃieice, care formi desfăsoarăării ierarhiceei locale, în ii. l fac parte d ii de demnitministraŃiei de prefect, 0 de ani; atea absolvitmare si perfeul NaŃional onome: iscriminării.; inisteriale, aeritorială în cnd competenesfăsoară actei si Internelomează coaliŃă activitateae faŃă de Guraport cu audin categoriaate publică;publice locao persoană tă de 5 ani; ecŃionare înde Administ având compecare îsi desfănŃă teritoriativitatea. or; Ńia de guvea: uvern si MinutorităŃile ada: ale. trebuie să în administraŃtraŃie sau deetenŃă făsoară activială limitată lrnare. nisterul dministraŃieîndeplineascŃia publică,e alte instituitatea; a ei că cel puŃin uŃii n
specializa
stiinŃe ju
parlamen
110) Su
A. verific
adoptate
B. stabili
priorităŃ
C. exercit
111) Su
A. acorda
B. dispun
apărarea
C. asigur
intensific
112) Pe
A. decizi
B. instruc
C. ordine
113) Ac
A. se pub
B. devin
C. pot fi a
D. se com
114) În
A. emite
B. închei
de funcŃ
C. încheiate, din Ńarăuridice sau antar. unt atribuŃcarea legalităsau emise derea, cu avizuŃilor de dezvtare controluunt atribuŃarea unei atenerea măsuridrepturilor sarea realizărcarea relaŃiientru îndepli; cŃiuni; e. ctele cu carablică potrivitexecutorii nanulate de Gmunică, de înn realizarea acte cu caraa contracte dŃionar publica acte civileă sau din străadministrativŃii ale prefecăŃii actelor e autorităŃilul autorităŃioltare teritorului de tutelăŃii ale prefecenŃii constanilor corespunsi a siguranŃrii planului dlor externe. linirea atribacter normat legii; umai mai târziu cGuvern la cerndată, MinisatribuŃiiloacter normatide muncă pec; sau/si comeăinătate, ori ve sau să fi ectului: administratile administrailor administrială; ă administratctului: nte prevenirinzătoare penŃei cetăŃenide măsuri pebuŃiilor ce ativ emise dce au fost adurerea Ministeterului Admor ce îi reviniv sau indivientru personaerciale, necesă fi dobândexercitat cel pive de gestiuaŃiei publictraŃiei publitivă. ii tensiunilorntru prevenirilor, prin orgentru integrarîi revin, prede prefect:use la cunoserului AdmiministraŃiei sn, prefectul pdual; alul contractsare bunei fudit titlul stiinpuŃin un maune si a celorce locale si juice locale si r sociale; rea infracŃiuganele legal are europeanăefectul emitstinŃa publicinistraŃiei sisi Internelor.poate: tual, care nu uncŃionări anŃific de docandat complrlalte acte udeŃene; judeŃene, aunilor si abilitate; ă si e: că; i Internelor; . are calitateaa aparatului ctor în let de a a
prefectur
115) Su
A. princip
B. princip
C. princip
116) Su
A. princip
B. princip
C. princip
deosebit;
117) Co
A. autorit
B. autorit
C. autorit
118) Co
A. autorit
B. autorit
C. autorit
119) Co
A. autorit
consiliilo
interes ju
B. autorit
administr
C. autorit
120) Suii. unt principipiul descentrpiul deconcepiul autonomunt principipiul eligibilipiul legalităŃpiul consultăonsiliile locatăŃi reprezetăŃi deconcetăŃi cu componsiliile locatăŃi administăŃi între catăŃi între caonsiliul judetate a adminor locale comudeŃean; tate a adminrativ-teritoriatate deconceunt trăsăturii ale adminralizării serventrării servimiei locale; ii ale adminităŃii autoritŃii; ării cetăŃeniale si judeŃentative ale aentrate cu capetenŃă speale si primastrative autoare se stabileare se stabileeŃean este:nistraŃiei pubmunale si orăistraŃiei pubale; entrată a admri caracterisistraŃiei puviciilor publiiciilor publicistraŃiei putăŃilor admiilor în soluŃŃene sunt: administraŃiaracter eligibecială în limiarii sunt: onome; sc si raportusc raporturi blice care asăsenesti, în vblice cu comministraŃiei pstice ale conublice localeice; ce de interes ublice localeinistraŃiei pŃionarea probiei publice lobil, colegial sitele unităŃiuri de subordde colaborarsigură conduvederea realizmpetenŃă gepublice locansiliului locae: local; e: publice localblemelor lococale; si deliberativii administradonare; re si participucerea activitzării serviciinerală în limale. al si judeŃeae; cale de interev; ativ-teritorialpare. tăŃii ilor publice mitele unităŃan: es le. de Ńii
A. faptul
B. faptul
C. faptul
121) Co
A. prin vo
B. pe baz
C. potrivi
122) M
A. prin re
B. prin pi
C. pentru
consiliulu
123) Su
A. stabili
prefectulu
B. adopta
local;
C. înfiinŃ
124) Su
A. adopta
interes lo
B. exercit
acŃionar
C. numire
administr
administr
125) Su
A. analiz
a formaŃ
B. aproba
pentru luccă sunt orgacă sunt orgacă sunt orgaonsiliile locaot universal,za scrutinuluit principiuluMandatul de evocare; ierderea drepu lipsă nemotui. unt atribuŃirea impoziteui; area hotărâri Ńarea de instunt atribuŃarea hotărâriocal; tarea, în numrului la socieea si eliberarraŃie ale regrativ-teritoriaunt atribuŃarea activităŃiunilor de parea, în limitcrările de invane cu compane colegialeane deliberatale si consili, egal, indireui pe listă; ui reprezentăconsilier înpturilor electtivată la maiŃii ale consilelor si taxeloilor privind ctituŃii si serŃii ale consililor privind îmele unităŃietăŃile comerea din funcŃgiilor autonoală. Ńii ale consilăŃii gardienirotecŃie civtele competevestiŃii de ipetenŃă genee; tive. iile judeŃenect, secret si ării proporŃn consiliul lotorale; i mult de 5 siului local:or locale, preconcesionarervicii publiceiului local:înfiinŃarea sii administraerciale pe carŃie, în condome care îsi diului local:ilor publici, pvilă; enŃelor saleinteres naŃioerală; ne se aleg: deschis exprimŃionale. ocal sau judeedinŃe ordiecum si a taxea serviciilore de interes lsi reorganizaativ-teritorialre le-a înfiindiŃiile legii, desfăsoară apoliŃiei, jan, a documenonal realizatmat; eŃean poatnare consecuxelor specialr publice de local. area regiilor le, a tuturor nŃat; a membriloractivitatea în ndarmeriei, pntaŃiilor tehnte în raza unie înceta înautive ale le, cu avizul interes autonome ddrepturilor r consiliilor unitatea pompierilor nicoeconomităŃii ainte de termde de si mice men:
administr
C. adopta
personal
facilităŃi
126) Su
A. înfiinŃ
distracŃi
B. adopta
străine, a
vederea f
interes pu
C. asigur
legii.
127) Co
A. unor s
B. unor s
C. unor s
consilieri
128) Se
A. sunt le
funcŃie,
B. sunt pu
C. sunt co
129) Ho
A. se ado
B. prin ca
consilieri
C. trebuie
legalitate
130) Horativ-teritoriaarea de hotărsanitar în nui, care pot fi unt atribuŃŃarea si orgaie, baze sporarea de hotărorganizaŃiifinanŃării siublic local; area libertăŃonsiliul locasedinŃe ordiedinŃe extraedinŃe extrailor. edinŃele conegal constituprezenŃa acublice; onduse de ceotărârile cooptă cu votulare se stabileilor în funcŃe să fie semne de primarulotărârile adale; râri privind aumăr insuficiacordate si pŃii ale consilanizarea de trtive si asigurâri privind oilor neguver realizării înŃii comerŃual îsi desfăsoinare, lunar, aordinare, laaordinare, lansiliului locuite dacă estecestora la seel mai vârstnonsiliului locl majorităŃiiesc taxe si imŃie; nate de presel localităŃii.doptate de cacordarea, înient, de stimpersonaluluiiului local:târguri, pieŃurarea bunei obligarea pernamentale on comun a unului si încuraoară activitala convocarea cererea întâia cererea a ceal: e prezentă mdinŃă fiind nic dintre cocal: i membrilor mpozite locaedintele de s. consiliul locan localităŃilemulente în nai didactic. Ńe, oboare, lofuncŃionărirsoanelor jurori a altor parnor acŃiuni, ajarea libereiatea în cadrea primarulumarului; el puŃin jummajoritatea caobligatorie;nsilieri. consiliului;ale se adoptăsedinŃă si coal: e cu medici atură si în banocuri si parci a acestora;ridice românrteneri socialucrări, servi iniŃiative, rul: ui; mătate din nualificată a coă cu votul maontrasemnatesau cu ni, precum scuri de ne sau ali de a se asovicii sau proiîn condiŃiilumărul onsilierilor înajorităŃii e pentru si de alte ocia în iecte de le n
A. pot av
B. pot av
C. sunt ac
instanŃel
131) Co
A. 3 hotă
irevocabi
B. nu se î
C. nu a ad
132) Su
A. coordo
realizării
B. adopta
cotei din
C. adopta
judeŃean
133) Su
A. stabili
orăsenest
compone
B. adopta
raza terito
C. adopta
înfiinŃat
134) Su
A. asigur
cultele re
B. adopta
publice lo
C. adopta
finanŃări
vea caracter nvea caracter icte juridice alor de contenonsiliul locaărâri, adoptatil de instanŃîntruneste timdoptat nici ount atribuŃonarea activserviciilor parea de hotărsumele defaarea de hotărn. unt atribuŃirea, cu avizuti, a proiecteente; area de hotărorială a unităarea de hotărsi la care exunt atribuŃrarea de sprijeligioase, prearea de hotărocale din strarea de hotării si realizărinormativ; individual; administrativncios adminal poate fi dite într-un intŃa de contencmp de 3 lunio hotărâre în Ńii ale consilităŃii consilpublice de inrâri privind ralcate din unrâri privind cŃii ale consilul autorităŃile de dezvolrâri privind aăŃii adminisrâri privind pxercită toate Ńii ale consiljin financiar ecum si pentrâri privind căinătate în vrâri privind aii în comun ave care pot fistrativ, potrizolvat în siterval de cel cios adminisi în cursul un3 sedinŃe oiului judeŃliilor locale anteres judeŃerepartizarea nele venituri concesionareiului judeŃilor administltare urbanisavizarea înfistrativ-teritoprivatizarea drepturile afiului judeŃpentru acŃitru activităŃcooperarea cvederea promasocierea cu a unor lucrărfi atacate penrivit prevedeituaŃia în camult 9 luni,strativ; nui an; ordinare conŃean: ale comunelean; pe comune, ale bugetuluea a serviciilŃean: traŃiei publtică generalăiinŃării de sooriale; societăŃi coferente acŃiŃean: iuni culturalŃi educativ-stcu autorităŃimovării unor persoane juri de interes ntru nelegalierilor Legii nare: , au fost anulsecutive. or si oraseloorase si munui de stat saulor publice dice locale coă a unităŃiloocietăŃile comerciale peiunilor deŃine sau desfăsutiinŃifice si i ale adminisinterese comuridice străinpublic judeŃitate în faŃa nr.554/2004.late în mod or în vedereanicipii a u din alte surde interes omunale si or administraomerciale îne care le-a nute. urate de sportive; straŃiei mune; ne în vedereaŃean. a rse; ativteritorialn a le
135) Co
A. în sedi
B. în sedi
judeŃulu
C. în sedi
viceprese
imposibil
136) Co
A. nu se î
B. nu a ad
C. număr
supleanŃ
137) Ca
A. funcŃ
B. funcŃ
C. orice f
138) Caincompa
A. funcŃ
B. funcŃ
C. calitat
139) Ca
A. funcŃ
generale
B. funcŃ
societate
C. funcŃ
comercia
140) M
A. în situ
dar în aceonsiliul judeinŃe ordinarinŃe ordinarui; inŃe ordinaredintelui, deslitate temporonsiliul judeîntruneste timdoptat, în 2 srul consilieriŃi. alitatea de pŃia de consiliŃia de cadru dfuncŃie în calitatea de patibilă cu urmŃia membru aŃia membru aea de comeralitatea de pŃia de reprezale societăŃŃia de membrcomercială;Ńia de reprezeale de interesMandatul priuaŃia în careelasi judeŃ; eŃean îsi dere lunare, la re o dată la dre o dată la dsemnat de prrară de a-si îeŃean se dizmp de 3 lunisedinŃe ordilor se reducprimar sau ier local; didactic; adrul unei aspresedinte smătoarele fual consiliulual consiliulurciant persoaprimar sau entant al uniŃilor comerciru al adunări entant al stats naŃional. imarului înce îsi schimbăesfăsoară acconvocarea două luni, la două luni, la resedinte priîndeplini atrizolvă de drei consecutivedinare, nici oe sub două tviceprimar sociaŃii negsau de vicepuncŃii: ui de adminisi de adminisană fizică. viceprimar ităŃii adminiale de intereii generale atului în aduncetează înaiă domiciliul ctivitatea: presedinteluconvocareaconvocareain dispoziŃiibuŃiile. ept în una de; hotărâre; treimi si nu seste incompguvernamentpresedinte astraŃie la sostraŃie la regeste incompnistrativ-terites local; a acŃionarilonarea generainte de termîntr-o altă unui; a secretaruluia presedintelue, atunci cândin următoase poate compatibilă cu utale. l consiliuluicietăŃile cogiile autonompatibilă cu utoriale în aduor sau asociaală a unei socmen: nitate admini general al ui sau a nd acesta se arele situaŃmpleta prin următoareli judeŃean omerciale; me de intereurmătoarelunările aŃilor la o cietăŃi nistrativteritoaflă în Ńii: e funcŃii: este s local; e funcŃii orială,
B. ca urm
cererea a
C. în situ
internelor
141) Su
A. asigur
unitatea a
B. acordaministrilo
C. asigur
142) Su
A. aproba
B. exercitaprobat d
C. luarea
144) În
A. dispoz
B. ordine
C. decizii
145) Ac
A. presed
B. secreta
C. secreta
146) Se
A. dispoz
B. hotărâ
C. ordin a
149) Se
. A. avizamare a rezultcel puŃin 2uaŃia în carer. unt atribuŃrarea respectadministrativarea de sprijior si ale celoarea aduceriunt atribuŃarea bugetultarea funcŃide consiliul jde măsuri pn exercitareaziŃii cu carae si instrucŃii. ctele emise ddintele de sedarul comunearul consiliuecretarul coziŃie a primâre a consiliual prefectuluecretarul coarea proiecteatului unui r25% dintre loe este revocaŃii ale primatării drepturiv-teritorială;in pentru aplorlalŃi conduii la îndeplinŃii ale primalui local si coiei de ordonaudeŃean; pentru prevena atribuŃiilacter normatiiuni; de primar sdinŃă al conei sau orasuluului local. munei, orasarului; ului local; ui. munei, oraselor de hotărreferendum oocuitorii cu dat din funcŃiarului: lor si libertă licarea ordinucători ai aunire a hotărârarului: ontul de închator secundanirea si gestilor conferiteiv sau indivise contrasemnsiliului locaui; sului sau musului sau muâri ale consiorganizat anudrept de vot ie de ministrăŃilor fundamnelor si instruutorităŃilor arilor consiliuheiere a exerar de credite,ionarea situae de lege, pridual; mnează de cal; unicipiului unicipiului iliului local;ume în acestdin localitatrul administrmentale ale ucŃiunilor cadministraŃiului local. rciŃiului bug, pe baza si îaŃiilor de urrimarul emicătre: este numit îare ca atribt scop, la te; raŃiei si cetăŃenilor cu character iei publice cgetar; în executareargenŃă. ite: în funcŃie pbuŃii princiîn normativ aleentrale; a bugetului prin: ipale: e
B. asuma
C. contra
150) Se
A. legaliz
B. avizar
C. pregăt
151) Pr
A. o struc
viceprima
al consili
B. o struc
C. o struc
ci săvârse
152) De
A. este da
republica
B. este ac
responsab
publică d
C. în sens
statului;
D. în sen
153) Su
A. este o
care form
numire în
B. reprez
care capă
sistem al
C. are car
formează
administr
154) Fuarea răspundasemnarea hoecretarul cozarea semnătea dispoziŃtirea lucrărilorimăria estectură funcŃiar, respectivului local; ctură funcŃictură funcŃieste doar opeefiniŃia funată de din Leată; ceea, potrivitbilităŃilor, sde înspre admis larg, se refs restrâns, seunt trăsătursituaŃie jurmează conŃinn funcŃie emzintă un ansaătă un adevăradministraŃracter contină conŃinutulraŃiei publicuncŃia publerii pentru leotărârilor conmunei, orasturii primaruiilor primaruor consiliulue: ională cu actv viceprimariională, lipsit de pională care neraŃiuni admncŃiei publiegea nr.188/t căreia funcstabilite în teinistraŃia ceferă la funcŃe referă în mri caracterisridică reglemnutul acesteimise de cătreamblu complrat statut proŃiei publice;nuu în sensull său dureazăce pe care fulică se caracegalitatea honsiliului locasului sau muului de pe hoului pentru leui local suputivitate permi, secretarul personalitatenu emite si nuministrative ice: /1999 privindcŃia publicăemeiul legii, entrală si locŃia publică emod exclusiv stice ale funmentată legalia sunt preste organele adlex de dreptuopriu si parti l că existenŃă atâta timp cuncŃionarul cterizează potărârilor conal pe care le unicipiului otărârile conegalitate; use aprobării manentă, formlocalităŃii se juridică si fu adoptă actsi acte mated Statutul fuă constituie aîn scopul recală; exercitată în la funcŃia pcŃiei publicl, în sensul cabilite prin ndministraŃieuri si obligaŃicipă la realizŃa drepturilocât dăinuie public o reaprin următonsiliului locaconsideră leare ca atribsiliului localconsiliului jmată din primsi aparatul prfără competete juridice aderiale. uncŃionariloansamblul atealizării prercadrul oricărpublică admce următoarcă drepturile norme juridiei publice. Ńii conferitezarea compeor si obligaŃcompetenŃaalizează, fărăoarele trăsătal; egale buŃii princil; judeŃean. mar, ropriu de speenŃă propriedministrativeor publici, tribuŃiilor siogativelor drui organ al ministrativă. rele: si obligaŃiiice si prin ace titularului eetenŃei întreŃiilor care a organului ă intermitenŃturi: ipale: ecialitate e; e, i de putere ile ctele de ei, egului Ńe.
A. aparŃ
revine org
B. exercit
reprezintă
C. dreptu
exercitate
155) Su
A. princip
furnizare
de exerci
B. princip
exercitată
urmărirea
C. princip
faŃă de s
reglemen
156) Su
A. princip
sunt prev
B. princip
făcută cu
soluŃion
C. princip
trebuie să
membrilo
157) Fu
A. gradul
B. nivelu
C. gradul
158) În
clase:
Ńine numai fuganului admtarea dreptură o facultateurile si obligae în regim deunt principipiul transpara către structarea funcŃipiul eficienŃă cu respectaa celui mai bpiul imparŃisubiecŃii tutntării aplicabunt principipiul legalităŃvăzute de legpiul obiectivu respectarea nare; piul orientără aibă ca scoor colectivităuncŃiile publui de discipul studiilor cel de acces. n raport cu nuncŃionarulministraŃiei prilor si îndepe la apreciereaŃiile care fe putere pubii ale exercitrenŃei, potricturile de infoiei; Ńei si eficaciarea limitelobun rezultat sialităŃii, în turor raportubile. ii ale exercitŃii, adecvat ge; vităŃii, potriadevărului srii către cetăŃop satisfacereăŃii. blice pot fi clină; erute; nivelul studlui public, înpublice din cplinirea obligea titularuluiformează conblică. tării funcŃiivit căruia exformare a opiităŃii, potrivr bugetului asocial pentrusensul că funurile juridicetării funcŃicăruia sarcinivit căruia exsi a prevederŃean, în senea drepturiloclasificate ddiilor necesanvestit cu reacare face pargaŃiilor carei funcŃiei; nŃinutul funiei publice:xercitarea fuiniei publicevit căruia funalocat organu cetăŃean sncŃia publice de drept admiei publice:nile ce revinxercitarea funrilor legale ansul că exercor legale si indupă criteriuare ocupăriializarea comrte; e formează cncŃiei publicuncŃiei puble a tuturor inncŃia publicnului respectisi/sau colectică va trebui ministrativ cn funcŃionarncŃiei publiaplicabile în citarea funcŃntereselor leul: i lor, funcŃimpetenŃei ceconŃinutul sce sunt lice implică nformaŃiilorcă trebuie iv si, totodativitate; să fie exercice intră sub irului public ice trebuie cauza aflatăŃiei publice gitime ale iile publice său r legate tă, cu itată incidenŃa ă spre se împart înn trei
A. clasa I
superioar
B. clasa a
liceale, ab
C. clasa a
studii me
159) Du
A. funcŃ
B. funcŃ
C. funcŃ
competen
160) Fu
A. pe 4 g
B. pe 3 gr
C. pe 3 gr
161) Pr
A. funcŃ
B. funcŃ
C. cadrel
162) Pr
A. funcŃ
B. funcŃ
PrezidenŃ
C. funcŃ
163) Pr
a) funcŃi
b) funcŃi
c) funcŃi
I, care cuprinre de întinsă da II-a, care cbsolvite cu da III-a, care cedii, absolvitupă nivelul Ńii publice coŃii publice coŃii publice conŃă specificuncŃiile pubgrade profesirade profesirade profesirevederile LŃionarilor puŃionarilor pubor didactice.revederile LŃionarilor puŃionarilor pubŃiale; Ńionarilor pubrevederile Lionarilor pubionarilor pubionarilor pubnde funcŃiildurată, absoluprinde funcdiplomă de lcuprinde funte cu diplomatribuŃiiloorespunzătoaorespunzătoaorespunzătoaă. blice de exeionale: superonale: superonale: superLegii nr.188/ublici din admblici din cab. Legii nr.188/ublici din strublici din strublici din struLegii nr.188/blici din apablici din autoblici din polile publice pelvite cu diplocŃiile publicicenŃă; ncŃiile publiă. or titularuluare categorieare categorieare categorieecuŃie sunt rior, principarior, principarior, principa/1999 privinministraŃia pbinetul demn/1999 privinucturile de spucturile de spucturile de sp/1999 privinaratul de lucroritatea vamiŃie. entru a căroromă de licence pentru a cice pentru a ui, funcŃiileei înalŃilor fei funcŃionaei funcŃionastructurateal, asistent sal si debutanal si asistent.nd Statutul publică; nitarului; nd Statutul pecialitate apecialitate alpecialitate alnd Statutul ru al Guvernmală; r ocupare se nŃă sau echicăror ocuparcăror ocupa publice se îfuncŃionari arilor publiciarilor publicie: i debutant; nt; . funcŃionarfuncŃionarle Parlamentle Administrle ConsiliulufuncŃionarnului; cer studii valentă; re se cer studare se cer împart în trpublici; i de conducei cu rilor publicirilor publicitului; raŃiei ui Legislativrilor publicidii rei categoriiere; i se aplică:i nu se aplicv. i nu se aplici: că: că:
164) Fu
A. se exe
conferite
B. este o
există ind
C. nu se p
realizarea
165) Po
cadrul u
A. aparat
B. structu
C. structu
166) Cadintre ur
A. consil
B. secreta
C. secreta
167) Cadintre ur
A. secreta
B. primar
comunei;
C. sef de
168) Su
A. să aibă
B. să aibă
C. să cun
169) Su
A. să înd
B. să nu f
înfăptuireuncŃia publercită numai ; situaŃie jurdependent depoate manifea ei, cu excepot beneficia rmătoarelotul de lucru aurile de specurile de specategoria înarmătoarele ier de stat; ar de stat; ar al judeŃuategoria funrmătoarele ar general alr al municipi; serviciu si sunt condiŃiă vârsta de mă exclusiv cenoască limbaunt condiŃieplinească cfi fost condaea justiŃiei; lică: în baza uneiridică obiectie titularul săesta în afara pŃia funcŃide statute sr structuri:al Guvernulucialitate ale Pcialitate ale CalŃilor funcfuncŃii: ului si, respecncŃionarilofuncŃii publ ministeruluiului, al sectsef de birou. i cerute de lminim 21 de etăŃenia roma română, scri cerute de lcondiŃiile deamnată pentri învestiri legivă si impersău, care se pounui titular iei publice especiale pro ui; ParlamentuluConsiliului LcŃionari pubctiv, al munior publici deblice: ui; torului municlege unei peani împliniŃmână; ris si vorbit.lege unei pee studii prevru săvârsireagale si în limsonală, regleoate schimbacare să fi foexercitate prioprii funcŃiui României;Legislativ. blici cuprinicipiului Buce conducerecipiului Bucersoane penŃi; ersoane penăzute de lega unei infracŃmitele atribuŃementată de a în condiŃiist învestit lein delegare.ionarii care ; nde persoancuresti. e cuprinde pcuresti, al oratru ocuparetru ocuparee pentru funŃiuni care îmŃiilor lege, ce ile legii; egal cu îsi desfăsoaele care sunpersoanele nasului si al ea unei funcea unei funcncŃia publicămpiedică ară activitatnt numite înnumite în uncŃii publicecŃii publiceă; tea în n una na e: e:
C. să nu f
170) Ca
A. exerci
publice;
B. exercit
C. exercit
171) Ca
A. calitat
B. calitat
organe co
C. calitat
în legătur
172) Fuurmătoa
A. este ch
cu privire
B. partici
publici ca
C. interes
influenŃa
173) Su
A. princip
B. princip
C. princip
174) Su
A. dreptu
de aparte
materială
politică;
B. dreptu
cu privirefi desfăsuratalitatea de fitarea unei futarea unei futarea oricărealitatea de fte de membrea de reprezolective de cea de mandară cu funcŃiuncŃionaruarele situaŃihemat să reze la persoaneipă în cadrulare au calitatsele sale patra deciziile punt principipiul competipiul egalităŃpiul motivărunt drepturul la opinie, înenŃă sindiă, origine socul funcŃionae la organizat activitate defuncŃionar uncŃii neremuncŃii în cadei activităŃi funcŃionar u al unui gruzentant al insconducere coatar al unei pia publică peul public esteii: zolve cereri, e fizice si jurl aceleiasi cotea de soŃ srimoniale, ale care trebuiii ale organiiŃiei; Ńii de sanse; rii. i ale funcŃiîn virtutea căicală, convincială sau de oarului public area si funcŃe poliŃie popublic este munerate în cdrul cabinetuîn excepție dpublic este up de interesstituŃiei pubonstituite în tpersoane în ce care o exere în conflictsă ia deciziiridice cu caromisii, constau rudă de gle soŃului saie să le ia în izării si dezvionarilor puăruia este intngeri religioaorice altă asde a fi inforŃionarea instolitică. incompatibcadrul autoriului demnitade persoană fincompatibs economic;blice în cadrutemeiul acteceea ce privercită. t de interese sau să partire are relaŃitituite conforgradul IV; au rudelor saexercitarea voltării cariublice prevăterzisă oricease, etnice, demenea naturmat cu privitituŃiei publbilă cu: ităŃilor sau arului; fizică autorizbilă cu: ul unor organlor normativeste efectuare dacă se aflcipe la luarei cu caracterrm legii, cu fale de gradufuncŃiei puierei în funcăzute de legee discriminarde sex, orientură, cu excepire la deciziilice din careinstituŃiilorzată. nisme sau ve în vigoarerea unor actelă în una dinea deciziilor r nepatrimonfuncŃionari l I pot ublice. cŃia publicăe: re pe criterii tare sexualăpŃia celor deile care se ia face parte sr e; e ntre nial; ă: , dispoziție e natură au si a cărei
competen
C. dreptu
175) Su
A. dreptu
B. dreptu
C. dreptu
instituŃia
timpul în
176) Su
A. obliga
fizice sau
B. obliga
particular
C. obliga
indirect, p
177) M
A. detasa
nelimitat
publică în
funcŃion
B. delega
sau institu
îndeplinir
C. prin sc
funcŃion
178) De
A. în inte
public de
B. în inte
C. în inte
179) De
nŃă o realizeul la grevă. unt drepturul la salariu; ul la uniformul funcŃionaa publică dinndeplinirii atrunt, potrivitaŃia de a se u juridice oriaŃia de a se ară a convingaŃia de a nu pentru el sauModificarea rare, care reprprin care fun interesul uneze, de reguare, care repruŃiei publicri activităŃi chimbarea denarului publielegarea funeresul autoritelegat; eresul autoriteresul funcŃelegarea funează; i ale funcŃimă gratuită; arului publicin culpa căreiribuŃiilor det legii, îndatabŃine de lai prestigiuluiabŃine de lagerilor si prefsolicita sau u pentru alŃraportului drezintă măsuuncŃionarul unei alte autoulă într-o altărezintă măsuce si prin carîn interesul,efinitivă sauic. ncŃionarulutăŃii sau instăŃii sau insionarului puncŃionaruluionarilor pui de a fi despia a suferit ue serviciu. toririle ale fa fapte care ai Trupului fua exprimareaferinŃelor paccepta daruii, în legăturde serviciu aura unilateralpublic subororităŃi sau ină localitate;ura permanenre funcŃiona, dar în afarau temporară aui public se stituŃiei pubstituŃiei pubublic delegatui public se ublice prevăpăgubit de auun prejudiciufuncŃionariar putea aduuncŃionariloa sau manifepolitice; uri sau oriceră cu exercitaare loc prinlă dispusă derdonat are obnstituŃii pubntă dispusă darul subordoa organului da unora dintrrealizează:blice care delblice care del. poate dispuăzute de legeutoritatea sau material înilor publici:uce prejudicior publici; estarea public avantaj, dirarea atribuŃn: e conducere bligaŃia de blice, unde ude conducereonat are posibdin care facere atribuŃiil împreunează si al fuleagă; une: e: au : i persoanelocă sau ect sau Ńiilor de servpe timp a îndeplini furmează să ea autorităŃbilitatea de ae parte; le ce revin uncŃionaruluor viciu. funcŃia Ńii a ui
A. pe o p
B. pentru
public;
C. pentru
consecuti
180) De
A. în inte
B. pentru
C. pentru
181) Tr
A. în inte
publică d
publice la
B. în urm
instituŃie
C. în inte
182) Su
următoa
A. când f
B. desfăs
condiŃiil
C. este di
irevocabi
183) Ra
A. de dre
B. prin ac
C. prin el
184) Ra
A. la data
funcŃion
B. ca urmperioadă de cu cel mult 90u o perioadă ivi. etasarea funeresul autori

Bus Carmen10 · Trimis: 06/01/2010 23:33 Titlul subiectului:

e dezastru !cine crezi ca poate invata o asa "postare" ? |-)

animalplanet2 · Trimis: 28/07/2012 04:32 Titlul subiectului:

You are simply awesome

animalplanet2 · Trimis: 29/07/2012 17:42 Titlul subiectului:

Every good article that I read completes my inner world. Thank you for your. She also contributed its share.

animalplanet2 · Trimis: 31/07/2012 19:52 Titlul subiectului:

Every good article that I read completes my inner world. Thank you for your. She also contributed its share.